Ce teste sunt folosite pentru stabilirea diagnosticului– COVID-19?
- Virusul în sine (izolarea virusului) – în practica de rutină nu se aplică.
- Componenta proteică a virusului (antigen) – imunocromatografie (teste-rapide).
- Fragmentul ARN al virusului – reacția de polimerază în lanț (PCR).
- ARN- ul virusului – secvențierea următoarei generații NGS).
Cele mai des sunt utilizate testele de reacție ale polimerazei în lanț (PCR).
Care sunt avantajele testelor PCR?
- Sensibilitate înaltă.
- Specificitate înaltă.
- Rata acceptabilă de obținere a rezultatelor (de obicei 1-2 zile lucrătoare).
Ce influențează precizia și fiabilitatea testării PCR?
- Perioada de prelevare a probei (testare prea devreme sau târzie)
ARN SARS-CoV-2 este detectat în tractul respirator superior la majoritatea pacienților cu aproximativ 48 de ore înainte de debutul simptomelor și cu încă 2 săptămâni după debutul simptomelor și aproximativ 3 săptămâni în tractul respirator inferior, după care, de regulă, încetează să mai fie detectat. Uneori ARN-ul SARS-CoV-2 poate continua să fie detectat la 4-5-6 săptămâni de la debutul simptomelor (cauze posibilele – eroare în testare, reinfectare, reactivare).
- Locul prelevării probei
Trebuie remarcat faptul că cel mai adesea ARN SARS-CoV-2 se găsește în lavajul din arborele bronhoalveolare (93%), mai rar în spută (72%), în nas (63%) și în materiile fecale (57%) și mult mai rar în faringe (32%) din cazuri.
- Calitatea colectării biomaterialului
Depinde de tehnologie și consumabile utilizate. Tehnica slabă de către personalul medical sau de a obține o probă de către pacient însuși este motivul cel mai frecvent pentru eficiența scăzută a cercetării.
- Caracteristicile sistemului de testare utilizat (reagenți)
Ccaracteristicile importante sunt: numărul de ARN-uri specifice detectate (> 2) și pragul de detecție (<500 copii de ARN / ml).
Oricare dintre factorii și combinațiile lor poate duce la rezultate fals negative (rezultatul testului negativ în prezența virusului).
Dacă rezultatul testului PCR este pozitiv?
- Detectarea (pozitivitatea) ARN SARS-CoV-2 în probă este considerată a fi un criteriu suficient pentru stabilirea unui diagnostic de COVID-19 în contextul istoricului medical și al istoricului epidemiologic al pacientului.
Notă:
- Detectarea ARN-ului SARS-CoV-2 poate să nu fie un criteriu pentru viabilitatea virusului sau că, SARS-CoV-2 este cauza apariției simptomelor clinice (pentru a exclude o infecție concomitentă, este util să se efectueze diagnosticarea PCR a gripei și a virusului sincițial respirator).
- În primul rând, în dinamică, pozitivitatea scade și dispare la probele din nazofaringe, apoi la probele din spută și, în sfârșit, obținute din probele lavajului bronheoalveolar.
- Încărcarea virală la pacienții asimptomatici este similară cu cea la pacienții simptomatici, ceea ce indică o potențială transmitere a pacienților asimptomatici sau minim simptomatici.
- Virusul încetează să mai fie detectat prin metode virusologice la aproximativ 10 zile de la debutul simptomelor.
Dacă rezultatul testului PCR este negativ?
- Absența (negativitatea) ARN SARS-CoV-2 în probă este considerată un criteriu suficient pentru a exclude infecția SARS-CoV-2 actuală în contextul istoricului medical și al istoricului epidemiologic al pacientului.
Notă:
- Rezultat negativ al testului indică faptul că ARN-ul SARS-CoV-2 nu a fost prezent în proba de test peste limita de detectare și / sau inhibitori de PCR au fost prezenți în probă.
- Un rezultat negativ nu poate exclude complet infecția cu SARS-CoV-2 19, mai ales dacă a fost investigat biomaterialul obținut din nazofaringe și / sau într-un stadiu incipient al bolii.
- Dacă rezultatul este negativ, dar suspiciunea de COVID-19 rămâne, este necesar să se efectueze un nou test PCR din același biomaterial sau alt biomaterial, dar cu o sarcină virală potențial mai mare (spută sau tampoane obținute prin lavaj bronheoalveolar) și / sau determinare serologică a anticorpilor, în primul rând IgM.
Cu ce scop se aplică testarea anticorpilor la COVID-19?
- Evaluarea răspunsului imun adaptativ al organismului la SARS-CoV-2 pentru a susține luarea empirică a deciziilor clinice în diagnosticul și managementul pacienților cu COVID-19.
- Identificarea persoanelor asimptomatice sau a pacienților cu rezultate negative ale PCR cauzate unei încărcături virale foarte scăzute și incapacității de a realiza cercetarea biomaterial din tractul respirator inferior.
- Evaluarea stării imunologice (imunitate) la pacienții care au suportat această boală. După dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19, persoanele care nu au imunitate la SARS-CoV-2, conform unui studiu privind anticorpii, pot deveni o prioritate pentru vaccinare.
- Evaluarea epidemiologică a nivelului de infectare a populației SARS-CoV-2.
- Identificarea / screening-ul potențialilor donatori de plasmă extrem de reactivi (reconvalescenți COVID-19).
Ar trebui să utilizați teste la anticorpi pentru a stabili un diagnostic COVID-19?
- Testele anticorpilor nu sunt destinate să confirme sau să excludă o infecție actuală cu SARS-CoV-2.
Ce teste trebuie utilizate pentru a evalua un răspuns imun adaptativ la SARS-CoV-2?
- Testele care detectează anticorpi (imunoglobuline) din clasele IgM, IgG, IgA împotriva antigenelor virusului.
Ce metode sunt utilizate pentru a detecta anticorpi împotriva SARS-CoV-2?
- Analiza imunocromatografică (implementată în sisteme de testare rapidă, multe dintre ele având caracteristici de diagnostic scăzute (sau discutabile).
- Analiza chemiluminescentă (necesită echipamente analitice speciale, fiabilitate și costuri ridicate).
- Analiza imunoenzimelor (fiabilitate ridicată, cost rezonabil).
- Cel mai adesea, sunt utilizate teste bazate pe testul imunoenzimatic (ELISA).
Care pot fi rezultatele unui test serologic pentru anticorpi?
- Pozitiv (reactiv), negativ (non-reactiv), valoare limitrofă*.
*Valoare limitrofă, care nu permite de a atribui veridic (сu o probabilitate > 95%) un rezultat pozitiv sau negativ. Se recomandă testare de laborator repetată peste 10-14 zile.
Dacă rezultatul testului la anticorpi IgG este pozitiv?
- Infecție anterioară sau continuă.
Notă:
- Pentru a atinge niveluri de IgG detectabile, este necesară o medie de 10-14 zile după debutul simptomelor (în funcție de caracteristicile individuale, încărcătura virală etc.).
- Concentrația maximă a anticorpilor este înregistrată la 20 de zile de la debutul simptomelor.
- Momentul circulației IgG în sânge nu este cunoscut în prezent din motive obiective.
- Unele persoane nu generează IgG din cauza imunosupresiei și / sau a altor cauze.
- Relația dintre pozitivitatea IgG și imunitatea la SARS-CoV-2 nu a fost încă stabilită.
- Sistemele de testare care utilizează antigeni N (Nucleocapsid) și S (Spike) ca fază solidă demonstrează o sensibilitate mai bună decât sistemele de testare folosind doar unul dintre antigeni.
Dacă rezultatul testului la anticorpi IgG este negativ?
- Anticorpii IgG împotriva SARS-CoV-2 nu sunt prezenți la un nivel care poate fi detectat de sistemul de imunoanaliză.
- Testarea este efectuată într-un timp scurt.
- Nu este exclusă infecția, în special persoanele care au avut contact cu alte persoane SARS-CoV-2 infectate.
Dacă rezultatul testului la anticorpi IgG este la pragul limită?
- Anticorpii IgG împotriva SARS-CoV-2 sunt prezenți sau aproape de pragul limită de detecție de către sistemul pentru imunoanaliză.
- Testarea repetată peste 1-2 săptămâni.
Dacă rezultatul testului la anticorpii IgM și / sau IgA este pozitiv?
- Replicarea activă (reproducerea) virusului la momentul actual.
Notă:
- Pentru a atinge niveluri detectabile de IgM / A, este necesară o medie de 3-6 zile după debutul simptomelor (în funcție de caracteristicile individuale, încărcătura virală etc.).
- Concentrația maximă a anticorpilor este înregistrată peste 5-12 de zile de la debutul simptomelor.
- Timpul de circulație IgM/A în sânge este de aproximativ 3 săptămâni, nefiind complet stabilit.
- Unele persoane nu generează IgM/A din cauza imunosupresiei și / sau a altor cauze.
- Cea mai bună sensibilitate o demonstrează sistemul de testare , în primul rând, determinând anticorpii A și M total și, în al doilea rând, folosind antigeni N (Nucleocapsid) și S (Spike) ca fază solidă, decât sistemele de testare folosind doar unul dintre antigeni.
- Sensibilitatea de detectare a IgM este mai mare decât sensibilitatea de detecție a ARN SARS-CoV-2 peste 5-6 zile de la debutul simptomelor.
Dacă rezultatul testului la anticorpii IgM și / sau IgA este negativ?
- Anticorpii IgM/A împotriva SARS-CoV-2 nu sunt prezenți la un nivel care poate fi detectat de sistemul de imunoanaliză.
- Testarea este efectuată într-un timp scurt.
- Nu este exclusă infecția, în special persoanele care au avut contact cu alte persoane SARS-CoV-2 infectate.
Dacă rezultatul testului la anticorpi IgM și/sau IgA este la pragul limită?
- Anticorpii IgM și/sau IgA împotriva SARS-CoV-2 sunt prezenți sau aproape de pragul limită de detecție de către sistemul pentru imunoanaliză.
- Testarea repetată peste 1-2 săptămâni.
Există reactivitate încrucișată între anticorpi împotriva SARS-CoV-2 și alte coronavirusuri?
- Analiza panelurilor de probe de sânge prelevate în 2010, 2017 și 2019 arată că, în cazuri foarte rare (<1%), rezultatele fals-pozitive sunt posibile datorită reacțiilor încrucișate cu tulpini endemice (sezoniere) de coronavirus (HKU1, NL63, OC43, 229E).
Se formează imunitate la pacienții ce au suportat infecția?
- Nu se știe, până în prezent nu există un răspuns clar la această întrebare.
- În ceea ce privește SARS-CoV, s-a demonstrat că IgG oferă o imunitate de până la 2 ani.
Cum se interpretează corect rezultatele testelor moleculare și serologice?
- Utilizarea combinată a metodelor de diagnostic molecular și serologic îmbunătățește semnificativ diagnosticul. Rezultatele trebuie interpretate întotdeauna în contextul istoricului medical și al istoricului epidemiologic al pacientului.
| Rezultatele testelor | |||
| ARN | IgM | IgG | Raportul de laborator |
| + | – | – | Etapa timpurie (inițială) a infecției. |
| + | + | – | Faza activă a infecției. |
| + | + | + | Faza activă a infecției și formarea imunității adaptive. |
| + | – | + | Etapa târzie a infecției. |
| – | + | – | Etapa timpurie a infecției. Este posibil rezultatul fals-negativ al PCR. |
| – | – | + | РReconvalescența. |
| – | + | + | Faza activă a infecției. Este posibil rezultatul fals-negativ al PCR. |
